vineri, octombrie 30

Statul roman, bun de PLATĂ din cauza DNA. Ce ORIBILITĂȚI au mai făcut procurorii

Judecatorii Mirela Serban, de la Curtea de Apel Brasov, si sotul acesteia, Alexandru Serban, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, au obtinut in instanta daune morale in valoare de 6.000 de euro pentru ca le-au fost ascultate telefoanele ilegal intr-un dosar DNA. Sentinta nu este definitiva, putand fi atacata cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, potrivit ziare.com.

Telefoanele judecatorilor Mirela si Alexandru Serban au fost puse sub ascultare in 2015, intr-un dosar de coruptie instrumentat de DNA Brasov. Dosarul a fost deschis dupa ce Iulian Tiberiu Serban, condamnat de Judecatoria Brasov la sapte ani de inchisoare pentru santaj, a inceput sa caute persoane care l-ar putea ajuta sa obtina in apel, la Curtea de Apel Brasov, o sentinta favorabila.

loading...

Prin intermediul fostului deputat Dorin Lazar Maior si al sotiei acestuia, Iulian Tiberiu Serban a fost pus in legatura cu George Costin. La randul sau, Costin l-a pus pe Iulian Tiberiu Serban in legatura cu Liviu Horia Lascu. Acesta i-ar fi spus barbatului acuzat de santaj ca „prin cunostintele pe care le are in justitie, la cel mai inalt nivel (procuror cu functie de conducere in DNA, magistrati de la ICCJ, membru al CSM si, prin intermediul acestuia din urma, chiar unul dintre judecatorii apelului) poate aranja acest proces pentru obtinerea achitarii”.

Concret, Lascu i-ar fi spus celui acuzat de santaj ca, prin intermediul judecatorului CSM, Alexandru Serban, poate ajunge la sotia acestuia, Mirela Serban, judecatoare in completul la care a cazut inculpatul. Procurorii DNA au solicitat si obtinut mandat prin care telefoanele sotilor Serban au fost puse sub ascultare pentru 30 de zile.

loading...

Intrucat s-a dovedit ca nu au nicio legatura cu afacerea de coruptie in care le era pomenit numele, sotii Serban nu au facut obiectul anchetei, dar, conform procedurilor, au fost instiintati de DNA ca telefoanele le-au fost ascultate.

Batalia pentru anularea mandatelor de ascultare

Dupa ce au aflat ca telefoanele le-au fost puse sub ascultare timp de o luna, cei doi judecatori au solicitat DNA sa le puna la dispozitie mandatul in baza caruia au fost ascultati, cererea fiind respinsa „cu motivarea ca doar partile, subiectii procesuali principali si avocatii acestora au dreptul de a solicita consultarea dosarului pe parcursul procesului penal”.

In urma situatiei create, cei doi judecatori au deschis proces la Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care au solicitat anularea mandatului de supraveghere tehnica pe motiv ca a fost emis ilegal.

Cu ocazia procesului prin care a fost contestata emiterea mandatului de supraveghere tehnica, a fost pusa in discutie si neconstitutionalitatea articolului din Codul de Procedura Penala care nu permite contestarea legalitatii masurii supravegherii tehnice de catre persoana vizata de aceasta, care nu are calitatea de inculpat.

Mandatul, anulat

Prin Decizia 247/2017, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a decis ca articolul care interzice contestarea masurii de supraveghere tehnica este neconstitutional.

Dupa ce Curtea Constitutionala a decis ca emiterea mandatului de supraveghere tehnica poate fi contestata in instanta, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca mandatul prin care procurorilor DNA li s-a permis sa ii asculte pe judecatori a fost emis ilegal.

Judecatorii Curtii Supreme au aratat ca, pentru ca telefoanele judecatorilor sa fie puse sub ascultare, era nevoie de indeplinirea unor conditii care, in acest caz, nu au fost indeplinite.

Spre exemplu, Inalta Curte a aratat ca pentru emiterea unui mandat de supraveghere tehnica „este necesar ca in cauza sa existe suficiente date, informatii care sa creeze o suspiciune rezonabila fie cu privire la savarsirea, fie la pregatirea unei infractiuni”, lucru care, in cazul sotilor Serban, nu s-a intamplat.

Inalta Curte a aratat ca suspiciunile in baza carora telefoanele judecatorilor au fost puse sub ascultare au fost subtiri, catalogandu-le drept afirmatii ale traficantului de influenta care se lauda ca are intrare la judecatori si informatia oferita de un martor cu identitate protejata potrivit caruia traficantul de influenta ar fi urmat sa se intalneasca cu judecatorul Alexandru Serban.

Au cerut daune morale de 200.000 de euro

Dupa anularea mandatului in baza caruia le-au fost ascultate telefoanele, sotii Serban au dat in judecata statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice, solicitand daune morale de 200.000 de euro (cate 100.000 de euro pentru fiecare).

In procesul din prima instanta, sotii Serban au cerut „sa se tina seama si de faptul ca a fost nevoie de aproape doi ani pentru a se decide asupra caracterului ilegal al dispunerii masurii tehnice de supraveghere, parchetul incercand, prin toate mijloacele, tergiversarea judecarii contestatiei”.

Judecatorii au mai aratat ca simpla asociere a numelor lor cu numele inculpatilor (unii condamnati definitiv pentru comiterea de infractiun), in lipsa oricaror indicii temeinice, asa cum a stabilit in mod definitiv Inalta Curte, a fost de natura a le aduce atingere reputatiei profesionale”.

Sotii Serban au mai reclamat ca procurorul DNA care le-a ascultat telefoanele timp de o luna era obligat, potrivit art. 142 din Codul de Procedura Penala, „sa inceteze imediat supravegherea tehnica inainte de expirarea duratei mandatului, daca nu mai existau temeiurile care au justificat masura, informand de indata despre aceasta judecatorul care a emis mandatul”.

„In mod evident, dupa primele cateva zile de la punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica, orice procuror profesionist si de buna credinta si-ar fi dat seama nu numai de faptul ca nu se pregateste sa comita vreo infractiune, ci si de faptul ca, la fel ca doamna Laura Codruta Kovesi si celelalte persoane pretins cunoscute de catre inculpatul Lascu, nu avea de fapt nicio legatura cu inculpatii din speta (fapt care reiesea, de altfel, si din interceptarile convorbirilor inculpatilor din dosar).

Obligatia legala a procurorului era ca, in acel moment, sa inceteze imediat supravegherea tehnica, obligatie pe care procurorul nu a respectat-o”, se mai arata in actiunea din instanta a celor doi judecatori.

Statul roman, obligat sa le achite daune morale

In prima instanta, Tribunalul Bucuresti a respins cererea de acordare a daunelor morale, considerand ca „prin recunoasterea caracterului nelegal al masurii dispuse (n.r. de Inalta Curte – anularea mandatului si distrugerea interceptarilor), eventualul prejudiciu cauzat acestora prin atingerea adusa vietii private a fost acoperit”.

Curtea de Apel Bucuresti a considerat, insa, ca sotii Serban trebuie sa primeasca daune morale pentru ca au fost interceptati ilegal.

„Atingerile aduse vietii private prin luarea masurii de supraveghere tehnica cu nerespectarea dispozitiilor legii interne sunt de natura a afecta demnitatea si onorarea oricarei persoane, cauzand un prejudiciu moral important. Insa, in cazul profesiei de judecator, compromiterea valorilor nepatrimoniale atrage dupa sine afectarea intrinseca substantiala a carierei, legata, in mod indisolubil, de reputatia profesionala si personala.

Onoarea si demnitatea profesiei reprezinta imperative impuse, in primul rand, ocupantului functiei, dar si autoritatilor de a se abtine de la orice conduita de natura a leza aceste valori, atata timp cat nu sunt intrunite, in mod legal, elementele necesare restrangerii dreptului.

Or, luarea masurii de supraveghere tehnica cu privire la reclamanti, fara a exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni, reprezinta o atingere grava adusa reputatiei profesionale, nejustificata de existenta unui interes legitim, cauzand un prejudiciu important ce se impune a fi reparat in mod corespunzator prin acordarea unor despagubiri pecuniare.

Constatarea caracterului nelegal al masurii si distrugerea probelor nu reprezinta o satisfactie echitabila pentru apelantii reclamanti, cu atat mai mult cu cat exercitarea acestui demers nu a fost facila si previzibila, fiind necesara interventia instantei de control constitutional pentru recunoasterea calitatii de persoana indreptatita la formularea contestatiei in materie penala”, se arata in decizia Curtii de Apel Bucuresti, care poate fi atacata cu recurs la Inalta Curte.

Cum s-au calculat daunele morale

„Faptul ca atingerea adusa vietii private a reclamantilor s-a realizat pe perioada in care masura de supraveghere tehnica era dispusa in mod valabil, de o instanta, nu inlatura gravitatea prejudiciului, altfel ar insemna ca orice intruziune in viata privata, printr-o masura legala, sa fie reparata prin constatarea caracterului ilegal.

Vatamarea suferita nu presupune doar constatarea existentei, ci si continutul ei concretizat in modalitatea in care poate fi acoperita”, se mai arata in decizia Curtii de Apel Bucuresti, prin care statul roman este obligat sa le achite celor doi judecatori daune morale in valoare de 6.000 de euro.

Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti au aratat si criteriile de care au tinut cont in stabilirea sumei, reprezentand daune morale.

„La stabilirea intinderii prejudiciului, Curtea a avut in vedere si anumite circumstante faptice decisive in evaluarea gravitatii, respectiv pozitia profesionala respectabila ocupata de reclamanti in cadrul sistemului judiciar, calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (institutia cu rol de garant al independentei justitiei) exercitata de reclamantul Alexandru Serban la data faptei ilicite, caracterul integru si onest de care se bucura apelantii in mediul profesional, durata procedurii penale, conditionate de exercitarea controlului constitutional pentru recunoasterea calitatii active, starea de anxietate, neliniste, frustare resimtita prin asocierea cu numele inculpatilor, teama de perceptia ce ar putea fi creata/manifestata de mediul profesional in care isi desfasoara activitatea”, se mai arata in sentinta pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, in 6 iulie.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *